Antagonic

Nu mai vreau sa provoc lucrurile. Apar si dispar din varii motive care nu-mi furnizeaza nici macar mie explicatie. Ma culc vesela pentru ca in urmatoarea zi sa ma trezesc aproape in lacrimi. Vreau sa raman treaza atunci cand mi-e somn si sa dorm desi sunt odihnita.
Am cerut lucruri lumesti si am facut-o pentru toti, uitand de mine.

De ce ma abandonez, ca doar nu din prea multa siguranta. Azi vreau tot si maine pot sa nu mai vreau nimic. Sa uit ca m-ai cunoscut, sa ma urasti de moarte. Cat am urat si cat de mult am fost judecata?

Si mai ales pe nedrept. Nu-s o sfanta dar pana-n iad e drumul lung.