Toate povestile incep cu "a fost odata ca niciodata". La noi deja nu mai stiu unde a fost inceputul, dar iti marturisesc ca nu m-am mai simtit asa niciodata. Eu de fapt (in aroganta mea) urasc inceputurile, cand trebuia sa ii cunosti rudele si prietenii si afli mereu lucruri noi despre 'el'- adeseori rele. La noi ( e a doua oara cand folosesc apelativul asta, deja) e diferit. Tu chiar imi dai siguranta aia pe care nu mi-o garantai nici cu tableta din torpedou (it's still there). Lucrurile nu se schimba dar noi ne transformam. De la o zi la alta crestem, ne descoperim, ne bucuram. Vezi ce sigura pe mine sunt la acest plural? Eu nici pe mine insami nu sunt sigura, dar cand e vorba de noi si de tot ce inseamna lumea noastra- avem de departe un bun tangibil. Si ce daca 'actuala' nu ti-a zis ca te iubeste? Fa-ma sa simt si am sa ti-o arat in fiecare clipa. Incepe sa nu-mi mai fie frica...doar au trecut atatia ani, cum zicem noi. Tu poate ca nu ai acceptat lucrurile atat de senin ca mine, poate ai mai da inapoi.
Eu sunt fericita doar pentru ca ai aparut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ce crezi?